Stiluri de tuning: Hot Rod

Hot Rod

Termenul se pare ca a aparut pentru prima data la sfarsitul anilor `30 in sudul Californiei, unde oamenii se intreceau cu masinile lor modificate, pe lacul uscat din Los Angeles, conform regulilor Southern California Timing Association (SCTA). Aceasta activitate a crescut in popularitate dupa al Doilea Razboi Mondial in California, datorita soldatilor care se intorceau de la razboi si care invatasera anumite tehnici. Hot rod-urile originale erau masinile vechi (Fordurile, in special modelele Ts, As din anii 1928-1931 sau cel Bs 1932-1934), modificate pentru a le micsora greutatea. Modificarile cele mai dese erau indepartarea plafonului, a bumper-elor si/sau a aripilor sau modificarea motorului prin inlocuirea cu unul mai puternic. Rotile si anvelopele erau schimbate pentru o mai buna tractiune si manevrare. “Hot Rod” a fost un termen folosit adesea in anii `50 pentru a desemna orice masina care nu se incadra in tiparele normale. Modificarile lor erau facute si pentru a le imbunatati infatisarea, acest lucru ducand la expozitii de masini in anii `60.

Modificarile motorului includeau si inlocuirea unuia de la Ford Flathead, sau “flatty” pe un alt sasiu; cel cu 60 de CP de pe un Jeep era o varianta des intalnita in anii `40. Dupa aparitia modelului 255 (4.2 litri) V8, instalarea unui Mercury pus pe un 239 reprezenta o modificare des intalnita printre hot rod-uri. In anii `50 si `60, flatty-ul a fost inlocuit cu noul hemi. Din anii `70, Chevy-ul era cea mai comuna varianta, si incepand cu anii `80, acesta era aproape omniprezent.

Originile rodding-ului organizat de dupa Al Doilea Razboi Mondial

Un Mercury din 1949. Acesta nu era considerat chiar un “hot rod”; se refera la un “kemp” sau, mai putin colocvial, la un stil asociat cu hot rod-urile, dar care se diferentiaza prin stil, nu prin viteza.

Rover-ul 10 de dinainte de razboi

Dupa Al Doilea Razboi Mondial erau multe aeroporturi militare mici de-a lungul tarii care erau fie abandonate, fie foarte rar folosite si care le-au permis impatimitilor de hot rod sa se intreaca. Initial, cursa de drag se facea pe o distanta de o mila (1.6 km) sau mai mult, si avea mai mult de patru benzi in acelasi timp. Pentru ca hot rod-ul a devenit mai popular in anii `50, au fost infiintate reviste si asociatii de hot rod. Pentru ca aceste intreceri aveau loc si pe strada, a fost nevoie sa se infiinteze o asociatie care sa promoveze siguranta. Mai multi adepti, inclusive Wally Parks, au creat Asociatia Nationala de Hot Rod (ANHR) pentru a elimina cursele de pe strada. Au gandit reguli bazate pe siguranta si pe distractie si le-au permis hot rodder-ilor de orice calibru sa se intreaca. Reuniunea Nationala anuala a Hot Rod din California si Reuniunea Nationala de Hot Rod se tin pentru a onora pionierii acestui sport. Muzeul Wally Parks NHRA Motorsports gazduieste istoria hot rodding-ului.

Pentru ca automobilele realizate de majoritatea producatorilor auti au inceput sa creasca in performanta, pasiunea pentru Hot Rod-uri a inceput sa scada. Acum nu mai era nevoie sa pui un motor de Cadillac pe un Ford pentru a fi rapid. Acum se putea cumpara un muscle car care avea aceeasi putere ca orice hot rod, cu locuri mai multe pentru pasageri, fara sa mai fie nevoie sa depui un efort pentru a o construi sau pentru a o tuna. Dupa criza de petrol din 1973, publicul a cerut ca producatorii sa le ofere siguranta si combustibil pentru performante. Rezultatul scaderii performantelor masinii a dus la o renastere a Hot Rodding-ului, desi accentul s-a pus pe conducerea acestor masini la curse, astfel ca termenul de “Street Rod” a fost inventat pentru a desemna un vehicul fabricat inainte de 1949. Street Rodding-ul a fost un fenomen diferit de cel de Hot Rodding, si asta pentru ca primul se orienta in special spre zona familiei. Evenimentele nationale erau tinute de National Street Rod Association (NSRA), care a pus accent pe siguranta, asa cum a facut si NHRA cu 20 de ani in urma. Fiecare eveniment NSRA are o “Safety Inspection Team”.

Roding-ul modern

Inca mai exista o cultura vibranta a hot rod-ului in lume, in special in Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Australia si Suedia. Comunitatea hot rod este acum impartita in doua grupuri principale: street rodders si hot rodders. Hot rodders-ii isi construiesc masinile folosind multe echipamente originale si tin cont de stilurile care erau populare din anii `40 pana in anii `60. Street rodders-ii isi construiesc masinile (sau sunt construite pentru ei) folosind in special bucati noi.
Un factor comun printre detinatorii actuali de hot rod este sa le faca sa iasa cat mai mult in evidenta. Acum sunt multe sectoare diferite de hot rod, ca de exemplu:
Street rod: o parte foarte populara a hot rodding-ului. Contrar implicarii termenului de hot rod, street rod-ul este un amestec de hot rod-uri, de masini custom si de masini moderne din Detroit. Accentul se pune pe culori, pe interioarele confortabile si pe motoarele moderne. Asa cum este specificat si de NSRA, un street rod trebui sa fie fabricat inainte de 1949.
Pro-Street rod: un numar mare de street rodding care nu sunt asociate in mod normal cu un hot rodding care au si motoare mari si anvelope pe spate immense.
Billet rod: street rod-uri care imbina multe elemente care sunt prelucrate din aluminiu.
Traditional rod: construit conform unui anumit punct in timp si care se pliaza tehnicilor si materialelor de constructie.
Rat rod: construite pentru a semana cu rablele de altadata.
Show rods: create pentru a concura in show-urile nationale precum America`s Most Beautiful Roadster (AMBR) si Detroit Autorama.

Sunt sute de cluburi auto care sprijina comunitatea de hot rod/street rod. NSRA-ul este cel mai mare club din lume si sponsorizeaza multe evenimente locale, precum Street Rod Nationals care serveste ca un showroom pentru majoritatea impatimitilor de hot-rodding si de street-rodding pentru a le expune masinile.

Dezbateri printre comunitatea de masini

Hot rod-ul este o parte a culturii americane, desi exista o controversa in crestere asupra unui trend legat de achizitionarea si modificarea ireversibila – cateodata foarte rar – a vehiculelor.

Aceia care elimina replicile din fibra de sticla pot achizitiona reproduceri noi. Acestea nu sunt masini vechi actuale, dar cateodata sunt superioare in anumite aspecte, precum calitatea constririi lor. Cele mai bune de acest fel se pot achizitona cu minim 10.000 $.